Fake-uri monumentale: Care este adevărul privind statuile românești din Oradea „demolate” de Ilie Bolojan (FOTO)

Internetul fierbe. "Bolojan, demolatorul statuilor româneşti", "A dat jos 28 de statui româneşti!", "Câte statui ale Ungariei a ridicat, din bani publici, Ilie Bolojan la Oradea", "Bolojan a umplut Oradea de eroi maghiari. Ce are cu eroii români?". 

Sunt doar câteva din alegaţiile unor site-uri ca activnews, solidnews, magnanews, targetnews, ortodoxinfo, vectorul, tricolorul, puterea şi altele, ventilate de România TV şi Realitatea Plus, pe Facebook, TikTok şi Youtube.

Pentru a-l face "trădător" pe fostul primar Ilie Bolojan, acum preşedinte interimar, frânturi de realităţi sunt amestecate cu falsuri sfruntate, deşi adevărul e sub ochii noştri: n-a fost demolat şi înlocuit niciun monument românesc. Unul singur, doar, a fost mutat dintr-o piaţă în alta...

Simbol contestat

Campania de fake-uri a început cu una potrivit căreia Bolojan ar fi înlocuit statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Piaţa Unirii cu cea a Regelui maghiar Ladislau. 

În realitate, statuia din bronz a voievodului, realizată de Georgeta Caragiu şi Alexandru Gheorghiţă la comanda militarilor din Garnizoana Oradea, a fost contestată încă din 1994, când a fost pusă în centrul oraşului. Unii afirmau că voievodul nu a avut nicio legătură cu oraşul, alţii că lucrarea era incorectă şi un kitsch: picioarele calului sunt sprijinite pe sol, deşi dacă personajul istoric a fost ucis trebuia ca acelea din faţă să fie ridicate.

După musculatură şi coadă, calul ar fi un pur-sânge englez, rasă care nu exista în Evul Mediu aici, iar statuia trebuia amplasată cu faţa spre graniţă, pentru a simboliza apărarea ţării. 

"Idioţi"

Monumentul a fost demontat din Piaţa Unirii (foto) în baza Hotărârii Consiliului Local Oradea nr. 1045/2018 şi cu avizul Ministerului Culturii, pentru ca în loc să fie amplasată o statuie ecvestră, tot din bronz, a Regelui Ferdinand Întregitorul. 

Operaţiunea s-a lăsat pe 14 mai 2019 cu un incident stârnit de câţiva rezervişti, între care şi generalul (r) Grigore Bartoş. "E o jenă pentru poporul românesc ce se întâmplă. Întâiul unificator de ţară, culcat la pământ. Absolut jenant! Nimeni nu îşi putea închipui Unirea fără chipul său, de o neasemuită poezie tragică. Uitaţi poezia tragică pe care o face acest idiot", a strigat Bartoş cu trimitere la primarul Bolojan.

Statuia a fost dusă într-un spaţiu al Facultăţii de Arte, în vederea restaurării şi amplasării ulterioare în altă piaţă centrală. Între timp, rezerviştii au pierdut procesul intentat municipalităţii şi celor doi sculptori, "vinovaţi" că şi-au dat acordul pentru mutare. 

În Piaţa lui

Anul trecut, statuia a fost amplasată în centrul civic, într-o piaţă care, după alegeri - când vor fi schimbate buletinelor orădenilor din zonă - va purta numele Mihai Viteazul. 

"Această zonă proaspăt reabilitată din faţa Catedralei Ortodoxe şi a Cetăţii este locul cel mai potrivit", a spus primarul Florin Birta la festivitatea din 23 mai 2024, când monumentul a fost sfinţit de episcopul ortodox Sofronie, iar autorităţile au organizat un ceremonial militar (foto sus).

"Categoric suntem mulţumiţi de acest amplasament!", a spus atunci generalul Bartoş. "De pe platoul din faţa Cetăţii Oradea a plecat voievodul către o mare victorie, dar şi către moartea sa", a zis ofiţerul, cu referire la ajutorul oferit de Mihai Viteazul Cetăţii Oradiei cu ocazia asediului otoman din 1599 şi oprirea sa în faţa fortificaţiei pe 11 decembrie 1600, în drum spre Viena.

LA LOCURILE LOR. Statuia lui Mihai Viteazul a fost relocată anul trecut în fața Catedralei Ortodoxe. „Categoric suntem mulțumiți”, a spus generalul (r) Grigore Bartoș, fost comandant al Garnizoanei Oradea. Peste drum, în Cetate, din 2023 se află cea a Regelui Ladislau (medalion), întemeietorul orașului

"Statuia demnităţii noastre"

Monumentul Regelui Ferdinand, propus în Piaţa Unirii încă din anii 90, a fost dezvelit aici la 23 mai 2019 (foto), la 100 de ani de la prima vizită a suveranului României Mari şi a Reginei Maria în Oradea Mare, eliberată de sub bolşevicii maghiari. A fost o reparaţie istorică, căci după Unire, în 1924, aici fusese pusă prima lui statuie, operă a lui Mihai Kara, la comanda primarului Coriolan Bucico şi a Consiliului Orăşenesc.

Realizată de Florin Codre, lucrarea a fost binecuvântată de PS Sofronie, iar ceremonia trebuia completată cu o paradă militară, dar ministrul de atunci al Apărării, PSD-istul Gabriel Leş, a refuzat-o. Cu lacrimi în ochi, Bolojan a explicat rostul statuii în acest loc şi a îndemnat orădenii să nu se supere pe Armată. 

"De ce este Regele Ferdinand în centrul oraşului? Puteam noi să marcăm Centenarul găunos, fără ca cei care au pus o piatră de temelie la România modernă să aibă locul cuvenit inclusiv în Oradea? Am făcut ce trebuie în anul Centenarului. Oraşul rămâne cu statuia demnităţii noastre, care ne aminteşte de România europeană, de România demnă, de România valorilor, şi sunt convins că armata celestă defilează astăzi. Ostaşii, generalul Moşoiu - îi vedeţi acolo? - defilează... Ne putem supăra pe unii sau pe alţii, pe un Guvern sau pe altul, dar pe ţara noastră nu ne vom supăra niciodată! Ne putem supăra pe un om trecător într-o funcţie sau alta, dar pe Armata Română nu ne vom supăra niciodată! Ea defilează...", spunea Bolojan. 

"Umilinţă totală" 

În ce priveşte statuia Regelui Ladislau (1040-1095), UDMR a făcut ani întregi presiuni pentru a fi amplasat un astfel de monument în aceeaşi Piaţă a Unirii. În cele din urmă, un monument ecvestru al celui considerat întemeietorul oraşului şi canonizat de Biserica Romano-Catolică a fost realizat de sculptorul Deák Árpád, pe cheltuiala Episcopiei Catolice, şi pus în curtea Cetăţii, în a cărui incintă Sf. Ladislau a şi fost înhumat.

Ceremonia din 29 august 2023 a fost discretă (foto), doar episcopul Böcskei László şi primarul Florin Birta punând câte o coroniţă de flori, primul cu tricolorul maghiar, edilul cu cel românesc. 

Şi acest personaj legendar îşi căpăta astfel cel mai potrivit loc, în ciuda isteriilor adepţilor AUR, care dădeau foc internetului: "Umilinţă totală pentru România! Ce fac ungurii în Transilvania", "PNL pune statuia Regelui Ungariei în Oradea", "La Oradea, după ce a fost dată jos statuia lui Mihai Viteazul, este ridicată statuia Regelui Ladislau al Ungariei". Încă de acum doi ani nu conta adevărul simplu că n-a fost nicio "umilinţă", Oradea fiind un oraş multietnic şi multiconfesional...

"Ascunse" 

Nu în ultimul rând, fostul primar, prezentat ca fiind "baronul corupt antiromâni", e acuzat că "a dat jos 28 de statui româneşti", cu referire, de fapt, la busturile unor personaje de la Decebal şi Burebista la Horea şi Bălcescu, "ascunse într-o firidă a Muzeului Ţării Crişurilor, într-o stare avansată de degradare".

În realitate, spune directorul Muzeului, istoricul Gabriel Moisa (foto), sunt 27 busturi din ciment, dintre care 3 ale unor principi maghiari din secolele XVI-XVII - Ştefan Böcskai, Francisc Rackoczi I şi Francisc Rackoczi II. "În anii '80, la indicaţiile lui Ceauşescu au fost reconfigurate secţiile de istorie ale muzeelor din ţară, iar în 1985 în curtea muzeului din Oradea au fost puse aceste busturi. Erau copii după unele de la Muzeul Militar Central din Bucureşti, cu excepţia celor ale principilor maghiari, pe care istoriografii lui Ceauşescu i-au prezentat ca luptători împotriva imperialismului habsburgic", a explicat Moisa BIHOREANULUI. 

Atât doar că nu le-a "ascuns" Bolojan. În 2017, când Muzeul s-a mutat din Palatul Baroc, retrocedat încă în 2004 Episcopiei Romano-Catolice, busturile au fost depozitate la noul sediu, din dispoziţia directorului de atunci al instituţiei, Aurel Chiriac, din simplul motiv că nu au nicio valoare istorică ori artistică. Şi tot de atunci sunt acoperite cu prelate, fiind mai ferite de intemperii decât dacă ar fi rămas sub cerul liber. Până când, probabil, vor fi scoase din inventar... 

FĂRĂ VALOARE. Între busturile de „voivozi români” pe care Bolojan le-ar fi „dat jos” unele sunt ale unor principi maghiari, ca Francisc Ráckóczi I (medalion). Au fost depozitate într-un spațiu al Muzeului Țării Crișurilor, din dispoziția fostului director, fiind simple copii din ciment, fără valoare istorică sau artistică

PIAŢA UNIRII... 
... 100% românească

Contrar fake-urilor, Piaţa Unirii din Oradea, delimitată de clădirile Primăriei, bisericii Sf. Ladislau, Catedralei Greco-Catolice Sf. Nicolae şi Bisericii cu Lună, găzduieşte exclusiv monumente reprezentând personaje istorice româneşti.

Pe lângă statuia ecvestră a Regelui Ferdinand, în 2019, Anul Centenarului, în faţa Bisericii cu Lună a fost aşezată una în mărime naturală a episcopului ortodox Roman Ciorogariu (foto sus), iar, în spatele catedralei greco-catolice, cea a episcopului unit Radu Demetriu, ambii aflaţi în fruntea creştinilor români din Bihor la momentul Marii Uniri. Tot în aprilie 2019, în faţa Bisericii Sf. Nicolae a fost dezvelită şi statuia lui Iuliu Maniu (foto jos), fost lider al PNŢ, închis de comunişti şi mort în închisoarea de la Sighet, monumentul din bronz fiind creaţia aceluiaşi Deák Árpád care a realizat şi statuia Regelui Ladislau. 

Pe de altă parte, în perioada în care Oradea era condusă de Bolojan, în oraş au fost amplasate şi monumente ale unor personalităţi maghiare, precum bustul contelui Rhédey Lajos (în Parcul Bălcescu), fost comite al Bihorului (1808-1825), care donase oraşului grădina întinsă pe amplasamentul actualului parc, al Liceului Sportiv şi al Grădinii Zoologice, ori cel al arhitectului orădean Rimanoczy Kalman jr. (pe micul platou de lângă Biserica romano-catolică Olosig), căruia oraşul îi datorează palate ridicate la finele secolului XIX - începutul secolului XX, precum cele ale Episcopiei Ortodoxe şi Episcopiei Greco-Catolice, Casa Veneţiană, Apollo, Moskovits Miksa ş.a., atât de admirate astăzi.